Va aduceti aminte de Jurnalul unui cocalar electronic parvenit?
Am avut inainte un blogulet, vasile.wordpress.com. L-am sters ca nu mai aveam timp sa scriu. Aberatiile de acolo imi luau ceva timp sa le scriu, le corectam, taiam din texte… si l-am sters. Din fericire, am descoperit ca Google reader-ul mai pastrase posturile, asa ca le-am republicat pe cele mai bune. Acum voi continua povestea, dar de data asta mai acida, mai nesimtita si oarecum dintr-o perspectiva diferita. Acelasi magar, dar cu o durere in cot mai mare.
Dear God, why?
Deoarece planuiam mai demult sa lansez un site serios de umor, dar resursele si timpul mi-au jucat feste. A aparut si DailyCotcodac, dar parca tot nu sunt destule site-uri de umor romanesti. Si oricum, spre deosebire de multi scriitori/bloggeri extraordinari, nici unul nu poate slobozi o gura spurcata, precum o facea Vasile.
Atentie!
Site-ul este un pamflet si trebuie considerat ca atare! Este foarte posibil sa fiti jignit de anumite lucruri, caz in care va voi considera poponari, unguri, tigani sau cititori fideli de Libertatea. In cazul in care nu sunteti de acord 100% cu cele scrise pe blog, parasiti imediat incaparea in care se afla calculatorul si mergeti si luati o bere. Daca nici acest lucru nu isi face efectul, nu ma mai cititi si deschideti blogul piticului porno. Nu imi pasa, nu vreau sa aud, nu sunt jurnalist, nu am morala sau etica… Si o fac pentru voi, dragii mei cititori, sa ne mai radem putin.
